Maraton - 42km de fericire!

Nici acum încă nu-mi vine să cred. 42km. Patruzeci și doi de kilometri și o sută nouăzeci și cinci de metri, Karl! 
- A fost greu? 
- Desigur că a fost greu, asta ție nu ți-e trali-vali, asta-i maraton, cum n-ai da... 
- A meritat?
- Cu siguranță!

...hai totuși să începem cu începutul și să povestim cum a fost.

Cu vreo 20 de ani în urmă, când încă nu erau iPhoane, Facebook și Pokemoni, copchiii de-alde mine alergau așa..ca nebunii prin mahală. Să-mi zis mie cineva atunci că o să ajung să alerg maratoane, cred că îi răspundeam: „Ei, gheaghei, și ești ninormal? Cum să alerg eu maratonu? Asta je îi ohoho!”. Dar anii treceau, eu continuam să alerg „ca nebunu” pe unde apucam - prin parc la Rîșcanovca, pe la Valea Morilor, când și cum. 
Nu mă gândeam că aș putea să particip la evenimente de gen maraton, eu doar alerg așa, pentru mine. Iată că în primăvara anului 2016, în Chișinău s-a organizat un astfel de eveniment, unde „nebuni” de-alde mine puteau să participe și să alerge pe străzile capitalei Moldovei. Atunci am alergat 10km. Și tare mi-a plăcut. Așa de tare încât am zis că treaba asta trebuie să continue. Acum aveam un scop! Maraton? Ei, pe dracu! Nu mă gîndeam eu atunci la maraton. Iată 21km cred că e realizabil, dar maraton....uuu, prea devreme.

În Mai, 2016, am poposit cu traiul și lucrul în Varșovia, Polonia. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns aici a fost să caut dacă este vreun eveniment sportiv în viitorul apropiat ca să mă înscriu. Tadam! 25 septembrie 2016 - PZU Maraton Warszawski. Perfect! Ian dă să ne înregistrăm!

=================================================
Aici o mică paranteză. La jobul precedent, aveam un coleg care îi dădea bine cu alergatul și participase nu o singură dată la așa gen de evenimente (Sașa, noroc). Și iată că l-am întrebat:
- Sașa, da la maratoane tot timpul sunt mai multe distanțe, gen 10, 21, 42km? Sau dacă-i maraton ap asta înseamnă că e doar 42km?
- Daaa, la organizatori pur și simplu nu le e convenabil să organizeze doar 42km, de aceea la majoritatea maratoanelor sunt și distanțe mai mici - 5, 10, 21km.
=================================================

Cu această idee în cap, am accesat site-ul maratonului din Varșovia și daffai să ne înregistrăm. Repejor completez toate cîmpurile, dau Next, next, next, finish și Voila! înregistrarea pentru maratonul din Varșovia, 2016 e gata. Dupa câteva zile, îmi dau seama că formularul de participare nu m-o întrebat pentru ce distanță vreau să particip (hmmm, straniu). Ian dă să le scriu un e-mail la flăcăii eștea să vedem care-i treaba.
Zis și făcut! Le scriu „Băieți, da eu nu am ales distanța, cum facem, mie îmi trebuie să alerg 21km”, la care ei răspund:
”Dear Stefan,

There won’t be a half marathon during 38th PZU Warsaw Marathon.

There will be only full-distance marathon and accompanying events (High Five Race, Marathon Relay and Mini Marathon).”

Mînțămăsc!

Și iaca aici eu deam am început să mă gîndesc serios ce-am făcut. Ei, dar nu-i nimic grav! Este Marathon Relay (asta e un fel de estafeta). Distanța de 42km se aleargă în 3 oameni după cum urmează: primul aleargă 10km, transmite estafeta la al 2-lea, care aleargă 21km, acesta transmite estafeta la al 3-lea care aleargă 11km. Adică soluția era să mai găsesc încă 2 oameni care ar vrea să alerge cu mine 10 și respectiv 11km. Nimeni! Galeak! Ioc! Niș un svoloci n-o vrut să răspundă la mesajele mele de pe grupuri pe fb, anunțuri la serviciu etc.
Ei iaca na, mare treabă. M-am înscris la maraton dar o să alerg semi-maraton. Eu doar fac chestia asta pentru mine, nu?

Și iată cu acest gînd am ales un training-plan și m-am ținut de el până în ziua X. Doar datorită antrenamentului am reușit să ajung la finiș. Antrenament asta nu înseamnă doar pregătire fizică. În timpul distanțelor lungi trebuie să poți să-ți controlezi respirația, ritmul cardiac, nivelul de dehidratare, nivelul zahărului în organism. Din mai până în septembrie am respectat cu sfințenie toate alergările.

Pînă la maraton a rămas o săptămână
Am început să citesc. Poate sunt lucruri pe care nu le știu. Ce trebuie să mănânc, ce trebuie să beau, cât de des, în ce cantitate. Am început oleacă să intru în panică. De ce nu am citit lucrurile estea mai devreme. Cel mai grav este că pe diferite site-uri scriu lucruri diferite: bea isotonice, bea apă, ia cu tine geluri, nu lua geluri (posibil să creeze diaree)..waaaaa!

Pînă la maraton au rămas 2 zile
Internetu-i internet dar tot mai bine de discutat cu cineva care o mai trecut prin așa ceva. Știu o persoană care povestește cu lux de amănunte toate experiențele de alergat și cu siguranță o să-mi poate oferi un sfat bun. Tania a fost foarte fericită să audă că mai este unu care vrea să treacă prin această experiență unică numită „Maraton”. Și mi-a povestit de geluri, de isotonice, de cum să nu numeri kilometrii etc. Chiar mulțumesc. Parcă și m-am liniștit, nu știu cum.

Pînă la maraton a rămas 1 zi
Am fost să iau kit-ul. Totul tare fain organizat, nu e îmbulzeală mare, fețe fericite care abia așteaptă să alerge. Parcă și eu nu știu cum deja nu mă tem. A urmat Pasta Party. Cu stomacul plin și moralul ridicat am pornit spre casă. M-am culcat devreme.

Niște statistică de la organizatori!

Ziua X

Echipat, motivat, informat am pornit dis-de-dimineață către punctul de start. Am lăsat geanta la depozit, am făcut încălzirea și stăteam și așteptam startul. În tot acest timp mă gîndeam la un singur lucru: „o să alerg cât o să pot, eu nu trebuie să demonstrez nimănui nimic. Asta e cursa mea.”

O regulă importantă în timpul distanțelor lungi este să nu numeri kilometrii. Gândește-te la altceva! Mai departe voi încerca să scriu cam la ce îmi erau gândurile pe tot parcursul distanței:

km 0 (Start) Să cânte muzica-n urechi. Așa mă simt bine când văd că sunt persoane de peste 60 de ani care participă la maraton. Tare îmi place de dânșii.

km 5 (punct de alimentare cu apa) Lumea se opreste, bea apa, da eu am isotonic cu mine, be, be, be. 

km 7 (punct de alimentare cu apa, isotonic) Ei, da de ce numai in pahar? eu vreau o sticla întreagă de isotonic. Eu cu paharul în mînă nu pot alerga.

km 10 Așa mulți suporteri! Oameni simpli au ieșit în stradă și îi încurajează pe cei ce aleargă. Unii chiar au adus sticle cu apă, banane, bomboane. O atmosferă extraordinară!

km12 E timpul pentru primul gel. Feee, îi prea dulce! Aista, chipurile, trebuie să normalizeze nivelul de zahar în sânge și să-mi dea energie pentru a continua cursa. 

km 20 O, fotografi! Facem poze, zâmbim :) Mai luam un gel. Tot e dulce da deam cum este, așa este.

km 22 E bine că în anumite puncte de pe traseu sunt formații care cîntă live Rock, Jazz, Latino, Hindi și prin asta te motivează să continui, îți tranmsit energia lor.

km 25 Tac și-i acolo, cât mai este? Ian dă să luam o pastilă Dextro. Asta tot conține o toană de zahăr...dar măcar nu-i gel.

km 29 Tare inspirați organizatorii că au făcut traseul și prin parc. Parcă nici nu ești la maraton dar pur și simplu alergi așa „ca nebunu”. Tak, isotonic parcă mai este. Dă să mai luam un gel. Uof, deam iese înapoi.

km 32 Câți candidați sunt anul acesta la prezidențiale? 32, matincă. Ian să-i iei pe toți și să-i pui să alerge un maraton. Ar termina măcar unul cursa? Sunt sigur că nu! Nu sunt obișnuiți politicienii din ziua de azi să asude pentru patrie. Eh!

km 34 Mai este mult? Eu cred că gata! Fsio, pînă aici o mers soldatul. Eu ca atare mă gîndeam să fac numa 21km. De unde și pînă unde am ajuns eu aici? 

km 36 Parcă mai este așa de mult că nu se mai termină. Dar dacă stau să mă gândesc - ceea ce e în față e mult mai puțin decât ceea ce a rămas în spate. Dă să merg câțiva metri să mai revină puterile. Și mâinile o amorțit, uof!

km 38 La ce mi-o trebuit mie maratonu ista? Stăteam frumușel acasă, întins pe pat, o bere-două. NU! Nu am ajuns la km 38 ca să renunț acum. Dacă nu mai pot să alerg, voi merge, dacă nu voi putea merge, mă voi târâ dar voi ajunge la linia de finiș. E greu dar nu e imposibil!

km40 Mă întrece un moșneguț vesel. Ei, tui, curu măsîi! Chiar n-o să pot eu să ajung la finiș? Ian dă să mai facem un efort!

km42 Hai, Ștefan! Hai că deam n-o mai rămas mult! Hai că poți! Concentrează-te!

Finiș Waaaaaaaaaaaaaa! 42km 195m!!! Extraordinar! Am luat medalia, am pupat-o ...și am început să plâng. Lacrimi de bucurie și de uimire. Cum a fost posibil așa ceva? Cum poți să alergi un maraton când tu te-ai pregătit doar pentru jumătate din această distanță? Corpul uman și mintea omului pot să depășească multe bariere! Pot să facă imposibilul! Acești 42km 195m mi-au demonstrat că dacă vrei ceva foarte tare, dacă depui efort ca acest ceva să se întîmple, cu siguranță vei reuși. Nimic nu e imposibil!

- Dacă voi mai participa la maratoane?

- Cu siguranță că da!

Statistică pentru cei din domeniu:

Sesiunea de pe Runtastic -> aici (apropos, Runtasticul a numărat 43km 400m, dar asta cred că e de la faptul că folosește GPS-ul de la telefon)

Fact! Eu am fost unicul moldovean de la acest eveniment!